Lectura şi meditaţia zilnică[2006-03-21]Duminică (19 martie 2006): "Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica"Evanghelia: Ioan 2,13-25 Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Isus S-a urcat la Ierusalim. Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele. Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie. Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: "Râvna casei Tale mă mistuie". Au răspuns deci iudeii şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că faci acestea? Isus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica. Şi au zis deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica în trei zile? Iar El vorbea despre templul trupului Său. Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut Scripturii şi cuvântului pe care Îl spusese Isus. Şi când era în Ierusalim, la sărbătoarea Paştilor, mulţi au crezut în numele Lui, văzând minunile pe care le făcea. Iar Isus însuşi nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi. Şi pentru că nu avea nevoie să-I mărturisească cineva despre om, căci El însuşi cunoştea ce era în om. Vechiul Testament: Ieşirea 20,1-17 Atunci a rostit Domnul înaintea lui Moise toate cuvintele acestea şi a zis: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine! Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos, şi din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam, Şi Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, că nu va lăsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deşert numele Lui. Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfinţeşti. Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale, Iar ziua a şaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău: să nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul care rămâne la tine, Că în şase zile a făcut Domnul cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a şaptea şi a sfinţit-o. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie. Să nu ucizi! Să nu fii desfrânat! Să nu furi! Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău! Să nu doreşti casa aproapelui tău; să nu doreşti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui şi nici unul din dobitoacele lui şi nimic din câte are aproapele tău!" Meditaţie: Ce ne opreşte să fim în prezenţa lui Dumnezeu? Gestul dramatic al lui Isus de curăţire a templului a fost văzut de către discipolii săi ca un semn profetic al acţiunii lui Dumnezeu. Templul era înţeles ca un sălaş al lui Dumnezeu între oameni. Când Dumnezeu şi-a eliberat poporul din sclavia Egiptului, El i-a condus prin mare, iar mai apoi la Muntele Sinai unde a făcut un legământ cu ei şi le-a dat o viaţă nouă cu temelia în cele Zece Porunci. Dumnezeu i-a dat lui Moise instrucţiuni pentru cult şi pentru construirea tabernacolului, sau cortului întâlnirii, ce mai târziu a fost înlocuit de templu. Noul Testament ne spune că acestea "slujesc închipuirii şi umbrei celor cereşti" - Templul lui Dumnezeu din ceruri (Evrei 8,5). Curăţirea templului de către Isus este şi un semn profetic a ceea ce el doreşte să facă cu fiecare dintre noi. El caută mereu să ne cureţe de păcat şi să ne facă să fim temple vii ale Duhului Său Sfânt (1Corinteni 6,19). Ne este sete de sfinţenie? Isus s-a referit la templu ca la casa Tatălui Său, ce a fost transformată în "casă de negustorie" sau "peşteră de tâlhari". De aceea a folosit El forţa pentru a-i da afară pe schimbătorii de bani. Profeţia lui Malahia prevestea venirea neaşteptată a Domnului în Templul Său: "El va curăţa pe fiii lui Levi şi îi va lămuri ca pe aur şi argint, şi vor aduce Domnului jertfă întru dreptate" (Maleahi 3,1-4). Discipolii şi-au amintit de cuvintele Psalmului 69: "Râvna casei tale mă va mistui". Aceasta era înţeleasă ca o profeţie mesianică. Aici discipolii l-au văzut mai clar pe Isus ca Mesia ce se mistuie de zel pentru casa lui Dumnezeu. Autorităţile evreieşti însă doreau o dovadă că Isus avea autoritatea divină să acţioneze aşa cum făcea. I-au cerut un semn de la Dumnezeu ce să arate că Isus avea dreptate, altfel l-ar fi considerat un impostor şi un uzurpator al autorităţii lor. Isus le-a răspuns că semnul lui Dumnezeu ce le va fi dat va fi învierea Sa: "Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica". Evreii nu au înţeles că templul la care se referea Isus era propriul său trup. "Cortul trupului său" trebuia să fie distrus pentru a deschide pentru noi calea prezenţei lui Dumnezeu. Prin moartea şi învierea Sa, Isus nu doar ne-a reconciliat cu Dumnezeu, ci ne-a şi umplut cu Duhul Său Sfânt şi ne-a făcut temple ale Dumnezeului celui viu (1Corinteni 6,19-20). Cuvântul lui Dumnezeu luminează minţile noastre şi purifică inimile noastre pentru ca noi să aducem cult potrivit lui Dumnezeu şi să ne bucurăm de prezenţa Sa acum şi întotdeauna. Ne mistuim noi de zel pentru casa Domnului? "Doamne Isuse Cristoase, Tu ai deschis larg poarta casei Tatălui Tău şi ne-ai invitat să intrăm încrezători pentru a putea aduce cult în spirit şi trup. Atrage-mă lângă tronul Tău de milostivire cu recunoştinţă şi bucurie." Psalmul 94,1-2.6-10 Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru. Să întâmpinăm faţa Lui întru laudă şi în psalmi să-I strigăm Lui. Veniţi să ne închinăm şi să cădem înaintea Lui şi să plângem înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi. Că El este Dumnezeul nostru şi noi poporul păşunii Lui şi oile mâinii Lui. O, de I-aţi auzi glasul care zice: "Să nu vă învârtoşaţi inimile voastre, Ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în pustiu, Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au ispitit şi au văzut lucrurile Mele. © 2006 Don Schwager Sursa: www.ProFamilia.ro Contor Accesări: 1051, Ultimul acces: 2026-10-11 05:17:00
|
Timp total: 0.05s...
[]:1